“Astfel, în norod s-au ridicat şi proroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul care i-a răscumpărat şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică.”
Niciodată în istoria omenirii nu a fost Cuvântul Domnului atât de accesibil oamenilor de pretutindeni; putem asculta și urmări studii, mesaje, predici, devoționale, motivaționale precum și o sumedenie de resurse prin intermediul internetului, și pe o varietate de platforme. Dacă odinioară ca să auzi o predică necesita mersul la adunare, astăzi omul poate asculta studii întregi din confortul casei sale. Riscul major în abundența aparent benefică de mesaje este lipsa unui filtru fin care să separe Cuvântul curat de pleava care este totodată propagată. Vremea sfârșitului, după învățătura Domnului Isus, este marcată de un timp de mare înșelăciune (Matei 24:4-5), iar în zilele noastre aceasta devine tot mai evident. Apostolul Petru avertizează că vor apărea două clase de înșelători din două locuri diferite.
Prima clasă cuprinde pe cei numiți ”proroci mincinoși”, iar ei sunt din norod (sau din lume, din afara bisericii). Aceste persoane au abilitatea de la diavolul să facă fel de fel de lucrări, chiar supranaturale, care să amăgească oamenii și să îi atragă spre minciună (Deuteronom 13:1-5). Ca și frați penticostali, va trebui să facem o distincție clară între ”prorocii mincinoși” și prorocii care vorbesc din îndrăzneală, cei din urmă fiind oameni care vorbesc de la sine, sau chiar proroci buni care lăsându-se amăgiți, pot interpune și cuvintele lor în mesajul pe care Dumnezeu îl dă. Aceste mesaje (ale prorocilor care vorbesc din îndrăzneală), nu se împlinesc pentru că ei au vorbit de la sine, pe când mesajele pe care prorocii mincinoși le pot transmite, își pot vedea împlinirea chiar prin semne vădite; tocmai de aceea este nevoie de o prezență activă a Duhului Sfânt în viața credinciosului, ca să îl protejeze de înșelăciune.
A doua clasă cuprinde pe cei numiți ”învățători mincinoși”, iar aceștia sunt între ”voi” (sau din adunare). Aceste persoane pretind că vorbesc învățătura curată a Domnului, pe când de fapt strecoară pe furiș (termenul original denotă a introduce ceva pe ascuns) erezii nimicitoare. O erezie în înțelegerea biblică este o opinie personală care contrazice doctrina fundamentală a Bibliei, și prin urmare are potențialul de a crea secte (grupări care se desprind de biserică, bazați pe aceea erezie). Un exemplu ar fi erezia care pretinde că Hristos nu este Dumnezeu, ci un arhanghel, iar omul însuși va deveni un dumnezeu în eternitate; această erezie a dat naștere la două secte – martorii lui Iehova și mormonii. Petru observă că acești ”învățători mincinoși” au câteva caracteristici: se leapădă de Dumnezeu (v.1), trăiesc în destrăbălare propagând păcatul (v.2), sunt lacomi de bani (v.3), și vor avea un sfârșit înfiorător (v.1). Aceștia sunt, de exemplu, predicatorii mult famați care învață că pocăința, sfințirea și trăirea curată țin doar de abc-ul credinței iar omul nu are nici o responsabilitate în fața lui Dumnezeu, ba mai mult, fac din har o pricină de a trăi pentru firea pământească (Galateni 5:13, 1 Petru 2:16).
Ca să nu fim înșelați în aceste zile când suntem inundați de predici, studii și mesaje care mai de care mai uluitoare, este extrem de important să fim treji și să veghem. Să rămânem fideli Sfintelor Scripturi, și ca cei din Bereea, să supunem la test orice învățătură sau predică dacă se încadrează în ce este scris (Fapte 17:11). Să rămânem alipiți de Biserică, unde slujitorii Domnului ne explică Cuvântul pentru echiparea și maturizarea noastră spirituală (Efeseni 4:11-15).
Să fugim de predicile care învață că viața de credință se poate trăi și fără pocăință, și fără sfințire, și să nu uităm severitatea cuvintelor apostolului Pavel:
“Dar chiar dacă noi înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema!”